Poveste cu happy-end!

-Nu știu nici azi prea multe despre tine. Spune-mi povestea vieții tale!

-Nu vrei să o auzi!

-Ba mai mult decât orice, vreau să știu totul despre tine.

-Povestea mea nu e cea mai veselă pe care ai auzit-o. Totul a început când mama m-a abandonat, iar tata m-a părăsit. Am rămas singură, a nimănui! A trebui să muncesc pentru a mă hrăni, și am muncit zile și nopți pentru un colț de pâine. Și mi-am spălat singură hainele, mi-am călcat eu. Privește-mi mâinile, sunt aspre de la atâta muncă.

Sunt obișnuită să mă rănească oamenii, și m-ai ales să îmi fie ușa închisă în față. Nimeni nu a vrut să mă ajute, de fapt, puțini au fost aceia care mi-au întins o mână de ajutor. Nu am avut parte de iubire, de sprijin, ajutor. Am fost doar eu cu mine!

Și am avut de multe ori nevoie de sfatul unei mame, însă a mea trăia bine lângă un bărbat care îi putea oferi totul, în timp ce eu trăiam cu greu de pe o zi pe alta. Ea mergea în fiecare colț de țară, în timp ce eu îmi imaginam cum arată marea. Și avea parte de iubirea unui bărbat, în timp ce eu nu simțeam nici măcar iubirea părinților. Și am văzut-o de multe ori pe stradă, zâmbea! Ea era fericită, în timp ce mie îmi curgeau lacrimile siroaie pe obraji. Ea avea haine curate, elegante, în timp ce eu le purtam pe ale mele de câteva zile deja. Ea conducea o mașină luxoasă, iar eu de multe ori nici bilet de tramvai nu îmi luam. Trăgeam cu dinții de fiecare bănuț, eu nu-mi permiteam să arunc cu bani în stânga și în dreapta. Dacă o faceam, nu mai aveam din ce să trăiesc, cu ce să mă întrețin.

Și uneori voiam să am parte de îmbrățișarea călduroasă a unui tată, doar că al meu mă veghea din ceruri. Am avut de multe ori nevoie de încurajările lui, doar că nu puteam decât să îmi imaginez că vorbesc cu el. Și aveam de cele mai multe ori nevoie de amândoi. Voiam să mă ducă și pe mine cineva de mânuță la școală, și voiam să fie și cineva mândru de mine, să am pe cineva care să mă sfătuiască, să mă ambiționeze să lupt pentru visele și idealurile mele, însă nu era cine.

M-am îndrăgostit totuși într-o bună zi. Dar până să apară el, n-am avut nimic, n-am avut pe nimeni. Așa că acea zi a fost un nou început. Atunci toate eforturile mele aveau un rezultat, mi-am spus că e timpul meu să fiu fericită, și-am fost. Și ne iubeam atât de mult, încât am decis să facem un copil și ne-a ascultat Dumnezeu și-acestă dorință. Eram împlinită, în sfârșit. Urma să îmi țin în brațe fetița, urma să îi privesc chipul, să îi aud bătăile inimii, să tremur când o ating, să zâmbesc când o vedeam râzând, să o iubesc așa cum nu m-a iubit mama pe mine. Dar viața mi-a dat o altă lovitură! Eram în drum spre spital, în acea nenorocită de mașină care mi-a luat atât singurul bărbat care m-a iubit vreodată, până la tine, cât și pe cea pe care aș fi iubit-o din tot sufletul meu! Nu am mai fost om după. - Îmi spune cu lacrimi în ochi, amintindu-și acele clipe-

Și nu înțelegeam de ce nu mă ia și pe mine tata mai repede la el. Nu înțelegeam de ce trebuie să sufăr atât și nici de ce populez fără rost pământul. Și-ai apărut tu și-am primit răspuns la fiecare întrebare. -Își șterge lacrimile și-afișează zâmbetul superb-. Când te-am văzut, când m-ai atins, când m-ai sărutat am înțeles că trăiam pentru că trebuia să te întâlnesc pe tine!

-Vreau să te privești în oglindă! -Și i-o întind zâmbindu-i timid- Ce vezi?

-Pe mine, am lacrimi în ochi, nu-s frumoasă! -Râzând-

-Ești cea mai puternică femeie, cea mai curajoasă. Ai trecut prin atâtea și ai încă puterea de a zâmbi. Altele ca tine, ar fi cedat la prima confruntare cu realitatea, s-ar fi declarat învinse la primul război cu viața. Și pe lângă acestea, ești cea mai frumoasă femeie pe care am întâlnit-o. M-ai cucerit încă de la prima privire și m-ai făcut să văd viața cu alți ochi. Mi-ai oferit această minunăție de copil -Întorcându-și privirea spre colțul camerei unde dormea băiețelul nostru- Ți-ai depășit teama de a rămâne iar însărcinată și asta pentru a mă împlini. Azi ești pentru copilul tău o mamă minunată, o mamă iubitoare, sufletistă, muncitoare. Ești pentru el o mamă eroină așa cum nu va fi vreodată mama ta. Ești pentru mine o soție devotată, curajoasă, luptătoare!

Și după eforturi îndelungate ești unde ți-ai dorit mereu să fii și sunt mândru de tine. Așa cum mama ta nu va ști vreodată cum e să fii!

Și după ce-ai pierdut oameni dragi, ai fost pregătită să întâlnești alții! A început ca fiind o poveste tristă, dar e în final una cu happy-end pentru că eu voi munci pentru tine de acum încolo, eu voi crede nebunește în tine și talentul tău și te voi spijini, încuraja, ajuta, iubi! Eu voi muri pentru tine dacă e nevoie!