El m-a dezbrăcat ... de griji.

A făcut-o încet.. m-a ridicat de pe jos.. m-am pus în pat.. şi m-a dezbrăcat.. de griji. A venit în viața mea , totul fiind un dezastru până să apară el. M-a ajutat să curăț din inimă urmele lăsate de oamenii care au fost nişte călători pe acolo. Mi-a spus să mă iert, pentru că fiecare om greşeşte şi că dreptul la fericire.

M-a calmat. Eu eram o tornadă , distrugeam tot ce atingeam , rupeam fără milă chiar şi suflete dragi, care nu meritau asta.. Cu el , am devenid o adiere de vânt , caldă , uşoară şi..plăcută de toată lumea.

M-a adunat.. cu o îmbrățişare strânsă, gata să pună la loc tot ce au stricat alții. Şi acum , mă învață să iubesc. Nu cu trupul, ci cu sufletul.